Nara

si cum sa nu-ti simt lipsa in firele de par lasate pe hainele mele?
sunt intr-o cadere continua si mi se intampla numai rele
si tu nu esti aici sa-mi trezesti emotii,
sa ma retii!

am pastrat nisipul in bucatarie sa-mi aminteasca de iubirea din vara
si mi-ai luat la schimb fara frica fiecare povara
si am picurat asupra ta lacrimi reci,
sa nu ma seci!

cu lipsa ta constat un mare spatiu gol in care nu am loc singura,
ma apuca de picioare si ma prinde la geam cu ura,
si nu sar, ma abtin, ca vreau sa te revad,
sa ma faci prapad!

sa nu imbatranesti foarte mult, as vrea sa te recunosc,
si sa ma simt ca si cum am nascut flori de mosc,
sa-mi aminteasca de prima noastra zi,
sa ma auzi!

si sa-mi sari in brate incat puternic cu multe amintiri facute,
din care eu de azi ti-am devenit straina si nu ma pot abate