(pana) cand se termina lumea

cand se termina lumea, vreau ca noi abia sa incepem,
cand toti se culca, noi sa ne trezim,
pentru ca acum nu e loc pentru noi, deci sa bem
in cinstea noastra, si-n aglomeratie sa ne ferim
sa nu ne pierdem, pe parcurs o sa devina greu,
o sa trebuiasca sa ne casatorim cu alti oameni,
sa facem copii cu ei, sa ne prefacem mereu
ca nu am cunoscut iubirea, sa devenim nimeni,
eu sa fiu doamna de treaba care te pofteste la cafea,
tu - barbatul protector, inca plin de viata,
tu - arme ascunse-n haine de piele, eu - catifea,
tu - drumuri la teatru, eu - scoala, munca, piata.
problema nu ar fi asteptarea revederii, timpul oricum trece,
ci mai degraba sa nu ne uitam de dragul unei povesti,
tu sa devii rece -
- eu sa uit ca(-mi) esti.