noaptea-i zi

noaptea-i zi de cel puțin două nopți

pentru toți care se simt puțin copți

față de realitate.

există atâtea surse electrice

că lumina din cameră și dimineața sunt simetrice

dacă tragi perdelele.

în mijlocul zilei care durează de când nici nu-mi amintesc

într-un moment atemporal, îmi vine în minte o melodie din senin:

in the heat of the night. închid ochii - plutesc!

părul încă ud, obicei pur femeiesc. mă-ntreb de unde vin

și nu-mi răspunde nimeni. nu mai știu să vorbesc singură.

sau mă ignor intenționat, dar mașinile nu fac asta.

când mă încumet să traversez începe o aventură

și alerg tramvaie, ia apă, ia cafea, sar peste ore ca gimnasta

să mă trezesc înapoi cu părul ud, pe colț la benzinărie

cu o melodie blocată în cap pe care dacă o asculți dispare

și nu mai înduri nicio piesă, nu mai găsești bucurie

în nimic. cu excepția razelor de soare de început de toamnă,

lumina difuză, cerul plin de nori. ochiul nu depune mult efort

să stea deschis.